Clienti profesionali

clienti

ANEXA nr. 2: Clienţi profesionali” în sensul prezentei legi (Legea nr. 126/2018)

Art. 1 Un client profesional este un client care are experienţa, cunoştinţele şi competenţa necesare pentru a lua propriile decizii de investiţii şi a evalua corect riscurile implicate. Pentru a fi considerat client profesional, clientul trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

 

SECŢIUNEA A. Categorii de clienţi consideraţi clienţi profesionali

Art. 2 (1)Următoarele categorii de clienţi sunt consideraţi profesionali pentru toate serviciile şi activităţile de investiţii şi instrumentele financiare în sensul prezentei legi:

a)Entităţile care trebuie autorizate sau reglementate pentru a opera pe pieţele financiare. Lista următoare include toate entităţile autorizate care desfăşoară activităţi caracteristice entităţilor menţionate: entităţi autorizate în România sau într-un stat membru în temeiul unei directive, entităţi autorizate sau reglementate în România sau într-un stat membru fără raportare la o directivă şi entităţi autorizate sau reglementate de o ţară terţă:

1.instituţii de credit;

2.firme de investiţii şi S.S.I.F.;

3.alte instituţii financiare autorizate sau reglementate;

4.societăţi de asigurare;

5.organisme de plasament colectiv şi societăţile de administrare ale acestora;

6.fonduri de pensii şi societăţile de administrare ale acestora;

7.entităţi care efectuează tranzacţii cu mărfuri şi instrumente derivate pe acestea;

8.traderi;

9.alţi investitori instituţionali.

b)Marile întreprinderi care întrunesc două dintre următoarele criterii, la nivel individual:

1.totalul bilanţului: 20.000.000 EUR;

2.cifra de afaceri netă: 40.000.000 EUR;

3.fonduri proprii: 2.000.000 EUR.

c)Guvernele naţionale şi regionale, inclusiv organismele publice care gestionează datoria publică la nivel naţional sau regional, băncile centrale, instituţiile internaţionale şi supranaţionale, precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiţii şi alte organizaţii internaţionale similare;

d)Alţi investitori instituţionali a căror activitate principală constă în investiţii în instrumente financiare, inclusiv entităţile care se ocupă cu securizarea activelor sau alte operaţiuni de finanţare.

(2)Entităţile prevăzute la alin. (1) sunt considerate clienţi profesionali. Acestea pot solicita să nu fie tratate drept clienţi profesionali, iar S.S.I.F. pot accepta să le acorde un nivel de protecţie mai ridicat.

(3)În cazul în care clientul unei S.S.I.F. este o entitate prevăzută la alin. (1), S.S.I.F. îl informează, înainte de a-i furniza vreun serviciu, că este considerat, pe baza informaţiilor de care dispune, client profesional şi că va fi tratat ca atare, în afara cazurilor în care S.S.I.F. şi clientul convin altfel. De asemenea, S.S.I.F. informează clientul că acesta poate solicita o modificare a termenilor acordului, pentru a beneficia de un nivel mai ridicat de protecţie.

(4)Clientului considerat ca profesional îi revine responsabilitatea de a solicita acordarea unui nivel mai ridicat de protecţie în cazul în care estimează că nu este în măsură să evalueze sau să gestioneze corect riscurile implicate.

(5)Nivelul mai ridicat de protecţie prevăzut la alin. (4) este acordat în cazul în care un client considerat profesional încheie în scris cu S.S.I.F. un acord care prevede că nu trebuie să fie tratat în calitate de client profesional în sensul normelor de conduită profesională aplicabile.

Acest acord specifică serviciile sau tranzacţiile sau tipurile de produse sau de tranzacţii  cărora li se aplică.

 

SECŢIUNEA B. Clienţi care pot fi consideraţi profesionali la cerere

Art. 3: Criterii de identificare

(1)Clienţii, alţii decât cei prevăzuţi în secţiunea A, inclusiv organismele din sectorul public, autorităţile publice locale, municipalităţile şi investitorii obişnuiţi privaţi, pot, de asemenea, să renunţe la o parte din protecţia conferită de normele de conduită profesională.

(2)S.S.I.F. pot trata oricare dintre clienţii prevăzuţi la alin. (1) drept client profesional, cu condiţia respectării criteriilor relevante şi procedurii prezentate în continuare. Cu toate  acestea, se consideră că aceşti clienţi nu posedă cunoştinţe şi experienţă de piaţă comparabile cu cele ale clienţilor menţionaţi în secţiunea A.

(3)Renunţarea la protecţia permisă de normele standard de conduită profesională este considerată valabilă numai cu condiţia ca o evaluare adecvată, efectuată de S.S.I.F., a competenţei, experienţei şi cunoştinţelor clientului să ofere o garanţie rezonabilă, în lumina naturii tranzacţiilor sau serviciilor avute în vedere, că acesta este în măsură să ia decizii de investiţii şi să înţeleagă riscurile la care poate fi expus.

(4)Criteriile de aptitudine aplicate administratorilor şi directorilor entităţilor autorizate în temeiul directivelor din domeniul financiar pot fi considerate unul dintre mijloacele de evaluare a competenţei şi a cunoştinţelor clientului. În cazul unei entităţi mici, evaluarea respectivă se referă la persoana autorizată să efectueze tranzacţii în numele acesteia.

(5)În cadrul acestei evaluări, trebuie să fie îndeplinite cel puţin două dintre următoarele criterii:

a)clientul a efectuat în medie 10 tranzacţii de o mărime semnificativă pe trimestru în ultimele 4 trimestre anterioare pe piaţa respectivă;

b)valoarea portofoliului de instrumente financiare al clientului, definit ca fiind compus din depozite bancare şi instrumente financiare, depăşeşte 500.000 EUR;

c)clientul activează de cel puţin un an sau a activat timp de cel puţin un an în sectorul financiar într-o poziţie profesională care necesită o cunoaştere a tranzacţiilor sau a serviciilor

în cauză.

(6)A.S.F. poate emite reglementări privind adoptarea unor criterii specifice pentru evaluarea competenţei şi a cunoştinţelor reprezentanţilor municipalităţilor şi autorităţilor publice locale care solicită să fie considerate clienţi profesionali.

 

Art. 4 Procedura prin care clienţii pot fi trataţi drept clienţi profesionali, la cerere:

(1)Clienţii prevăzuţi la art. 3 pot renunţa la protecţia acordată de normele de conduită, cu condiţia respectării următoarei proceduri:

a)clientul notifică în scris S.S.I.F. dorinţa sa de a fi considerat client profesional, fie în general, fie pentru un anumit serviciu de investiţii sau o anumită tranzacţie, fie pentru un tip de tranzacţii sau de produse;

b)S.S.I.F. precizează clar şi în scris protecţiile şi drepturile legate de compensarea investitorilor pe care clientul riscă să le piardă;

c)clientul declară în scris, într-un document separat de contract, că este conştient de consecinţele renunţării la protecţiile menţionate anterior.

(2)Înainte de a decide acceptarea solicitării de renunţare prevăzute la pct. 1, S.S.I.F. adoptă toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că clientul care doreşte să fie tratat drept client profesional îndeplineşte cerinţele aplicabile prevăzute la art. 3.

(3)Relaţiile clienţilor deja clasificaţi ca profesionali conform unor criterii şi proceduri similar celor prevăzute anterior cu S.S.I.F. nu sunt, cu toate acestea, afectate de eventualele norme noi, adoptate în conformitate cu prezenta anexă.

(4)S.S.I.F. pun în aplicare politici şi proceduri interne adecvate, consemnate în scris, care să permită clasificarea clienţilor.

(5)Clienţilor profesionali le revine responsabilitatea de a informa S.S.I.F. în legătură cu orice modificare ce le poate afecta clasificarea.

(6)În situaţia în care S.S.I.F. constată că un client nu mai îndeplineşte condiţiile iniţiale, pe baza cărora era considerat client profesional, S.S.I.F. ia măsurile adecvate în această situaţie.

(2) Inainte de a accepta orice cerere de renuntare, S.S.I.F. trebuie sa urmeze toate etapele necesare pentru a se asigura ca un client care cere sa fie tratat drept client profesional indeplineste cerintele mentionate la art.2.

(3) Daca clientii au fost deja declarati profesionali respectand parametrii si proceduri similare celor de mai sus, relatia acestora cu S.S.I.F. nu va fi afectata de noi reguli adoptate conform acestei anexe.

(4) Clientii profesionali sunt obligati sa informeze S.S.I.F. in legatura cu orice schimbare care le-ar putea afecta calificarea curenta.

(5) In cazul in care societatea de servicii de investitii financiare a luat cunostinta de faptul ca, clientul nu mai indeplineste conditiile initiale, aceasta va lua masurile care se impun in aceasta situatie.